Listeria monocytogenes

Listeria monocytogenes este o bacterie care cauzeaza listerioza. Este o bacterie capabila sa supravietuiasca in prezenta sau absenta oxigenului. Se poate dezvolta si reproduce in interiorul celulelor gazda si este unul dintre agentii patogeni ai virusului alimentar cel mai virulent, cu 20-30% dintre infectiile cu listerioza alimentara.

Listeria monocytogenes poate infecta creierul, membranele maduvei spinarii si/sau fluxul sanguin al gazdei prin ingerarea alimentelor contaminate, cum ar fi laptele nepasteurizat sau alimente crude.

Un risc crescut il reprezinta femeile insarcinate, nou-nascutii, pacientii imunodeprimati sau persoanele cu afectiuni, cum ar fi diabetul zaharat. Daca este contactata in timpul sarcinii, infectia poate cauza avort. Prezenta infectiei inaintea sau in timpul nasterii poate determina listerioza neonatala.

Perioada de incubatie variaza intre cateva zile si cateva saptamani. Simptomele sunt dependente de poarta de intrare: oculara, cutanata, infecta amigdalelor, etc

Infectia listeriana se poate transmite foarte usor de pe alimentele de baza (carne, oua, lactate) pe care le cumparam din comert pe obiectele din casa, in primul rand pe clantele usilor si pana la frigider si este favorizata de capacitatea pe care o are Listeria monocytogenes de a supravietui si de a creste la temperaturi de refrigerare.

Simptome posibile în cazul Infecției Listeriene

Simptomele variaza in functie de organul afectat, aparand moartea intrauterina in infectia perinatala.

Listeremia primara este rara si produce febra mare fara semne si simptome locale. Pot aparea endocardita, peritonita, osteomielita, colecistita si pleuropneumonia. Listeremia poate determina infectie intrauterina, corioamniotita, nastere prematura, moarte fetala sau infectia nou-nascutului.

Meningita se datoreaza Listeriei in aproximativ 20% dintre cazurile de nou-nascuti si la pacientii peste 60 de ani. In jur de 20% dintre cazuri evolueaza catre cerebrita, fie ca este vorba despre encefalita difuza, fie, rareori, despre rombencefalita si abcese. Rombencefalita se prezinta cu alterarea starii de constiinta, paralizii de nervi cranieni, semne cerebeloase si afectare motorie sau senzoriala.

Listerioza oculglandulara poate produce oftalmita si marire de ganglioni limfatici regionali. Poate fi consecutiva inocularii conjuctivale si, daca nu este tratata, poate progresa catre bacteriemie si meningita.

Unele persoane pot face o formă de boală asemănătoare gripei, prezentând simptome ca febră, dureri musculare, greaţă şi vărsături cu dureri gastrice. Cu toate acestea, dacă germenul reuşeşte să pătrundă la nivelul sistemului nervos, simptomatologia poate fi mult mai severă. În acest caz, printre simptome se numară cefaleea şi rigiditatea cervicală, convulsiile, pierderea echilibrului şi o stare confuzională.

Tratamentul Listeriozei

Tratamentul include penicilina, ampicilina (adesea cu aminoglicozide) si trimetoprim-sulfametoxazol. Meningita listeriana se trateaza cel mai bine cu ampicilina 2 g la 4 ore. Majoritatea specialistilor recomanda asocierea cu un aminoglicozid. Copiii primesc ampicilina 50-100 mg/kg intravenos la 6 ore. Cefalosporinele nu sunt eficiente. Endocardita si listeremia primara se trateaza cu ampicilina 2 g intravenos la 4 ore, plus gentamicina administrate timp de 6 saptamani si, respectiv, 2 saptamani dupa defervescenta (perioada de scadere a temperaturii in decursul unei boli febrile). Listerioza oculoglandulara si dermatita listeriana raspund la eritromicina 10 mg/kg pe cale orala la 6 ore, continuand o saptamna dupa defervescenta. O alternativa este trimetoprimul – sulfametoxazol 5/25 mg/kg la 8 ore, intravenos. Persoanele cu sistem imunitar slabit pot necesita tratament pentru o perioada mai lunga.

Inhibat de PureHandle®: DA